Speranta
Ti-am privit chipul inmiresmat cu stele de argint
si mi-am pierdut inima cautand…Speranta !
Ti-am mangaiat ochii cu teama de iubire
Si mi-am regasit dorul …langa tine !
Ti-am sarutat buzele pline de dorinta
Si mi-am regasit adolescenta…Tarzie !
Te-am cautat printre ierni pline de iubire
Dar ai fugit ..lasandu-mi …Un minut de singuratate !
Spiritul meu infloreste pe ruinele viitorului
Cautandu-te in adancuri de vitalitate
Dar amintirea timpului tau
Imi aduce flori ranite de soare si lumina .
Un minus de Iubire este o lipsa de existenta
Purtand cu mine povara unui vis niciodata implinit
Tristetea mea o poti intelege doar TU …
In secunda sarutului dureros de dulce !
Ma pierd in ochii tai abisal de cuminti
Si ranesc trupuri cufundate in speranta..
Esti aici si acolo , esti pretutindeni si nicaieri
Cautandu-ma …sa ma pierzi in doruri fierbinti !
Iubesc Lumea ta de nicaieri si de oriunde
Iubesc sufletul framantat de nostalgie ,
Ador surasul ochilor tai prea cuminti
Dar prea salbatici de melancolie si dorinta !
14 ianuarie 2007
Primavara timida
Am strans in palme
clipa mangaierii tale
si soarele ce imi zambea
printre fiori…
Am adunat imbratisarea
zilelor de primavara
si am zambit timid
printre viori …
Simt si acum parfum
de ghiocei
in umbra stelelor pustii
Si caut muzica din glasul
ce imi soptea atat de tandru
poezii !
Am strans in suflet
indiferenta voluptatii tale
iar taina atingerii
Soapte
Am soptit Iubirii lacrimi de dor
gasind fericirea pe-un nor trecator
Am gasit gheata din inima ta
soptind atat de pustiu :Singuratatea .
Am soptit Noptii stele de foc
incercuind de durere dor si noroc
Am gasit focul ce arde mocnit
in ochi de copil framantat , pustiit ….
Am soptit Soarelui culori mii si mii
am gasit curcubeul in zori parasit
Am stiut ca erai pe un drum fara-ntors
cu inima stransa intr-un timp
Am soptit Florilor puritatea din noi
si dorului tau printre mii de fiori
Am sperat sa te-aduc pe-un zambet de nor
dar visul plecase departe in zori .
Joc
Ma joc cu zambetul meu
Intr-o oglinda opaca
Si imi intreb ochii
Unde s-au pierdut stelele.
Incerc sa descopar
Zambetul soarelui
Si nu reusesc
Din cauza luminii din ochii tai.
Ma prind in jocul clipei
Si nu pot sa te mint
Pentru ca florile au glas
Iar astrele si-au pierdut visele.
Incerc sa te caut prin
Universuri terestre
Prin nisipuri miscatoare
Dar intunericul ma invaluie.
Ma joc cu zambetul meu
Dar nu te mai gasesc …
Inca mai sper ca intr-o zi
In sfarsit ….
Jocul acesta se va sfarsi .
Bucuria minutului
Am simtit gustul clipei tale
Si mireasma glasului ce imi vorbea
Am trait secunda de vis
Si totul parea ceva de mult promis.
Ai fost timpul ce s-a oprit in loc
Pentru a-mi reda bucuria
Si speranta tineretii mele .
Ai fost …
Am simtit bucuria minutului
Si prezenta ochilor tai
Pe malul insorit care plangea
Cu valuri inspumate de neliniste
Ai fost timpul care mi-a daruit
Secunda implinirii si
Daruirea suprema.
Ai fost….
Ecoul glasului tau
Zboara si acum in preajma
Trupului si sufletului meu
Si asteapta « clipa »
Si Bucuria minutului etern.
Dorinte ascunse
Am stat o secunda
Pe steaua visului tau
Si am cunoscut fericirea.
Am pasit tacuta printre umbre
Si am vazut lumina
Care cobora din inima ta.
Am sarutat clipa destinului
Care ma purta spre vesnicie
Si am simtit bucuria implinirii.
Am mangaiat petala florii
Sufletului meu si al tau
Si am stiut ca totul are un sens.
Te-am vazut printre stele
Si am stiut ca intr-o zi
Vei veni…ETERNITATE.
Lumina si Intuneric
Stare duala de voluptate naiva
Umbre si lacrimi pe neantul de vise
demonice…curioasa exaltare !
* Zi si Noapte..
Implinire si vis
Real si destin intr-o senzatie de irezistibil.
Pierzi infinitul…pierzi si Lumina
Recapeti umbra, tacerea si Intunericul.
Simtim uneori fara sens disparitia
dorintei din noi
Ramane doar …dorinta de zbor
care e o fuga in ape tulburi si navalnice .
* Viata si Moarte…
Zenzatia de scufundare la inceputul timpului
Care ne preseaza frenetic.
* Bucurie si durere…
Placerea iubirii intru-un fenomen absolut
Si pierderea iluziilor de o clipa.
Adevarul nu mai exista…
Mai exista doar…
Lumina si Intuneric .
Reflectii interioare
Ma-nchin florilor
in prag de seara printre suspine
si lacrimi de dor
si cobor printre valuri nestinse
de somnul intelepciunii
Iubirilor vesnice .
Ma-nchin soarelui
si astrelor ceresti
care ne-au vegheat somnul
si visele drumurilor
incarcate de culori transparente
de dragoste .
Ma-nchin Visului
din inimile noastre
cantand lumina ce strabate
suflete macinate de dorinta
Si irealitate.
Iubesc zambetul din tine
si ma cufund treptat
Intr-o « constiinta impacata »
in care infinitul este
mult prea departe
pentru a putea trai vesnic.
Uitarea ne tamaduieste pe toti
iar luciditatea devine
o forta dureros de adevarata
in marea de suflete .
Ma-nchin tie , zambet inepuizabil,
in nopti fara lacrimi
si tristeti dezolante
cautand neincetat albastrurile
Cerului si toate mitologiile
Sufletului .
Labirintul sperantelor
Vise impreunate in cununi de stele
ai prins in par de abanos ..
Ai cautat parfumul trupului
care mangaie un vis
si ai desprins misterul uitarii.
Incerc sa te amagesc in iluzii
de iubiri vrajite
in primaveri tarzii si crude …
Dar nu imi simti dorinta
din nostalgia fiorilor de odinioara.
Drumuri asezate la limita sperantei
parasite de sarutului tau
am simtit pe buzele in care
macii infloresc abia ascunsi
printre lacrimi de implinire !
Cautarile mele incep sa se piarda
in urma atingerilor tale …
Iar ochii mei inca privesc tristi
jocul inert al sentimentelor
din labirintul sperantelor de altadata.
Melancolie
|
|
Aripa franta de durere a inaltat pe cer Lumea e un « nimeni » in care « totul » Sunt lumi unde inca ingerii vorbesc |
Cuvant magic
Iubire…
Pura si frumoasa ca o seara de vis
Ai venit calator absent
in timpul demult scurs
Prin clepsidra de argint
a eternitatii…
Iubire…
Te-ai strecurat in suflete golite
de speranta si vise
Si ai adus inaltarea si zborul
fluturilor albi ai ingerilor tai
din noptile de dragoste…
Iubire…
Ramai mereu dorinta din trupurile
noastre flamande de daruire,
de suspine si de dorinta…
Arata-ne « calea » spre implinirea
« Secundei » de eternitate.
Iubire…
Cuvintele-mi sunt seci si goale
sa te pot rosti in tacerea
amintirilor mele…
Ochii-mi ard de gerul pustiu si aprig
ce imi cheama Speranta …
Unde esti…Iubire ?
Vis de primavara
Am sarutat floarea
ce iti acoperea sufletul
si am simtit dulceata buzelor tale.
Te-am cautat printre stele
si am ravasit galaxii
strigandu-te in nopti mature…
Am lasat durerea sa ma cheme
si am venit spre tine
sa ma transform in raza de lumina
ce iti mangaie privirea …
Simplu spectator in mijloc de soare
te-am privit si mi-am dezgolit sufletul
de durere
strigand odata cu tine
emotia primului fir de iarba…
Iti simt verdele crud
si spiritul meu se vindeca
luand forma primei flori
dintr-un vis de primavara !
Distanta dintre noi
o putem masura doar in Iubire
dincolo de intelesuri
si de iluziile nefericirii !
Rataciri
Ratacesc printre idei si lumi paralele
Sa imi fac loc intr-o inima sfanta,
Dar cerul ma obliga la intristari de durere
Si sufletul imi aduce inocenta franta.
Totul depinde de mine , de tine ,de noi
Fericirea este o pauza fermecatoare
Ma arunc intr-o lume de teama si flori
Pentru a prinde regretul tristetii din soare .
Visez adesea la o moarte indiscreta
In vazul intinderilor si departarilor
Dar timpul mi-aduce o viata concreta
Cu sfinti, si cu flori si ingeri de creta .
Totul depinde de mine , de tine , de noi
Viata este o curiozitate absoluta
Ma incearca o lacrima ce cade vioi
Pe-obraz de fecioara inteleapta si sluta .
21 mai 2007
Lacrimile sfintilor
M-am oglindit in lacrimi de sfinti
Pentru a-mi citi nelinistea inimii
Am ascultat muzica ratacirilor de Dincolo
Pentru a gasi slabiciunea trupurilor ceresti.
Tristetea sfintilor pleaca din inima
Si se opreste in Dumnezeu
Tristetea noastra face ocolul lumii
Implinind dorinta secreta a fiecarui Eu.
Lacrimile sfintilor ne ploua marunt
In suflete ce-nving moartea si viata
Extazul inchide ochii regretelor
Sub priviri discrete de ingeri cuminti.
Mi-e teama de viata , mi-e teama de moarte
De- adevaruri usoare ce cad greu in inimi
Mi-e teama de lacrimi de sfinti si durere
De Somnul si Ploapa ce cade-n rataciri cuminti.
15 aprilie 2007
Dor nebun
Astept brate calde cu fiori de nectar
Astept sa te vad iar iubire in zori
Sa te caut in ochi de copil ratacind
Prin seva de lacrimi adanci mari de dor .
Esti stropul de soare ce vine visand
Pe aripi de ochi de argint si de dor
O clipa de dragoste in mine curgand
Topindu-ma-apoi spre teama si fiori.
Astept sa alerg iar spre tine plangand
Iar lacrimi de dor sa ma-nghita amar
Astept sa te strang iar in brate cantand
O patima–n flacari de-amor vizionar.
Esti gandul ce naste in mine visari
Pe canturi si brate de doruri cuminti
Esti steaua pe intunericul cerului meu
Ce-mi umple de viata drumul spre sfinti.
As vrea ca-n minutul acesta stingher
Sa-mi pui la picioare sufletul tau
Sa-mi spui ca iubirea e lucrul comun
Ce-aduna-n eter dorul nostru nebun.
2 iunie 2007
Reabilitare
Imi caut lacrimile pe intunericul
Atator ceruri
Si nu inteleg de unde vine teama
De Infinit .
Imi caut dorul pe campul
Plin de speranta
Si nu pot sa nu plang gandindu-ma
La Tine .
Imi imaginez oglinda trairilor noastre
De demult
Si regret paradisul lacrimilor
Inghitite de pamant .
Am pasit in nopti cu tremur de pierzanie
Dar n-am murit in muzica
Golului durabil si fecund .
Nu sunt decat pasiune si mistica justificare
A trairilor unei iubiri apuse
Si neimplinite.
3 iunie 2007
Ultima noapte
Ultima noapte a existentei mele
Este o concesie de realitate
Este trairea noastra in universal alb
De lacrimi, patimi si iubire.
Ultima noapte a fiintei tale
Ma acopera cu focuri launtrice
Insufletind peisajul de neant al vietuirii
Unor iluzii absolute si goale.
Ultima noapte a tristetilor noastre
Este un infinit de slabiciune
In care uitam viata , ne daruim singuratatii
Si ne amintim de eternitatea sfarsitului.
4 iunie 2007
Nostalgii obositoare
Orice clipa cu tine imi apartine
Si se adanceste pana la visare
Luand cu ea vesnicia
Trupului renascut din iubire.
Nobletea sufletului tau imi reda
Melancolia de altadata
A tineretilor traite in cruda nestiinta
A obsesiilor mele .
Vorbele tale ma pierd in lacrimi
Si ma afunda in consolarea
Nostalgiilor obositor de lungi
Cu care ne hranim miresmele de adormiri.
Orgoliul tau aduna zbaterea mea
Intr-o rugaciune de ganduri nebune
In care spiritele noastre
Infloresc pe ruinele vietii.
4 iunie 2007
Metamorfoze
Raze de soare ingemanate de lumina
unui nou inceput
Ati transformat sarutul meu
in stele de nea
Care s-au topit la atingerea
Buzelor tale rostind
Intaiul “te iubesc” .
Inger enigmatic cu puterea cuvantului
Unei taceri umbrite
Ai rostit secretul vietii mele
Pline de singuratate
In care inima mea se intalneste
Cu dorinta ta de a ma inneca
In Iubirea Eterna.
Ratacire umana cu chip de inger
Ramai feeria noptilor de dor
Mangaindu-mi ochii nostalgici
Si violent de cuminti
In plansul ceasurilor tulburi
Pe care le-am ucis in visul nostru.
6 iunie 2007
Ucisa de iubire
Dorul imi ucide pasii straini si goi
Ce umbla pustiiti de dorul tau aprins de chin
Culoarea mea e suferinta luminii
Iar extazul ce imi cuprinde tamplele
Nu e decat o stare de suflet nemilos
Ce canta nebunia marilor ingrozite de furtuni.
Nu ma mai intereseaza nimic decat
Deznadejdea ca te-am pierdut in umbra de ceata
A absolutului din flacara inimii golite in timp ce
Spatial sufletului meu a ajuns
La capatul lacrimilor flamande
De sunet de flaut de ingeri tandri .
Daca viata ar fi o realitate …oare
NOI cine am fi pe suportul de vise ?
O destramare parfumata de farmec si teroare
Un spirit de cosmar al naturii sau
O inima cu subiect de poezie
Definita in inspiratia de plenitudine ?
24 iunie 2007
Vindecare
Ma vindec de gandire si de dor
Ma aprind in clipe de nostalgie si fior
Amortesc cu timpul strain de aparente si
Plin de renuntari misterioase ca umbrele noptii.
Cu cat sunt mai departe de adevar
Cu atat savurez “normalul” vietii de langa mine
Si ravnesc cu nesat la vesnicia gandului
Ca o muzica stigmatizata de vulgaritate si nostalgie.
Ma vindec de destin si orgoliu
Ma lepad de virtute si triumf
Ma odihnesc in forma de viata umana si reala
Ce ma inconjoara si ma strange ca o himera goala .
Cu cat sunt mai aproape de minciuna
Cu atat sunt mai aproape de EI
Si inghet florile , si stelele, si marea …
Pentru ca TOATE sunt atat de departe de constiinta !
Ma uit la om si nu vad decat umbre
Ma uit la stele si nu vad decat ceata
Privesc Universul si nu gasesc decat fiori
Si atunci realizez ca ..de fapt …nu vad decat
Chipul MEU !
26 iunie 2007
Alb
Alb e sufletul meu
cand iti intalnesc sarutul
si lacrima bucuriei…
Alba e tristetea mea
cand iti simt umilinta
in ochi de copil ratacit…
Alb e misterul sufletului meu
cand iti simt respiratia
plina de flori proaspete de gheata
ratacind in ceasuri de cumpana…
Alb e si minutul infinit
al iubirii ce vine si pleaca
cu primul fulg care
nu s-a topit de dor…
Alba e dorinta de a fi cu tine
in spatiul acesta
atat de ingust si totusi departe…
Am totusi o speranta si
privesc pe fereastra pustie
asteptand sa ninga ….ALB.
Ieri
Ieri e mai trist ca zi pentru ca ploua marunt
Si stingher in suflet de copil
Ieri e mai tarziu ca maine sa redevenim
Poetii orgoliilor noastre pustii.
Ieri a fost mai senin ca viata mea
sa iti destainuie trecutul si viata
Si e mai absent ca orice clipa in care
Imi strigam : Singuratatea !
Ieri e mai placut ca maine sa fim iar credinciosi
Pentru ca minciuna noastra e mereu
ca o lumina din cer de manastiri lasata
Ieri e mai placut ca azi dupa lacrimile cerurilor
noastre de dragoste si flori ranite
Si mai plin de dor si voluptate
Sa ne daruim un azi coerent
In locul unui IERI atat de prezent !
As vrea sa vad o singura viata de AZI
Traita intens intr-un IERI paralel
As vrea sa vad un singur zambet inghit de soare
Fara sa stiu ca de fapt plangem si ne chinuim
Sa traim la fel ca AZI, ca IERI …
Sau poate ca intreaga lume amara si rece.
20 iunie 2007
Ochi amarui
Tacerea ochilor tai
Imi mangaie chipul impietrit de dor
Si ma cufunda in ape pline de corali
Starnind in mine taceri si fiori.
Lacrima ochilor tai
Imi daruie apa cu care imi inviorez obrazul
Uscat de dorinta si implinire
Visand la libertate si sfintenie .
Culoarea ochilar tai
Ma cufunda in univers de stele si amagiri
Si ma asteapta in clipe fierbinti
Sa ma cuprinzi cuminte si nebun de dor.
Amarul ochilar tai
Imi starneste gelozia vietii netraite
Si imi alunga speranta daruirii totale
Intr-un abis fara ingeri ocrotitori.
M-ai ranit…
Mi-ai ranit sufletul si mi-ai rupt aripa
zborului de iubire din mine
in clipa in care am simtit ca te iubesc
mai mult …
Ai lasat pustiul acela stingher si gol
In inima mea plina de dragoste
Ce se zbatea intre neputiinta si
Implinire …
Ai fugit de atingerea mea plina de speranta
Si ai lasat urme adanci de rani
Ce imi provoaca dorinta de a te uita
Pentru totdeauna …
De ce fugi de viata plina de iluzii ?
De ce te departezi de suflete imaginare
Care te-au invatat alfabetul
Iubirii de sine ?
Mi-ai ranit inima plina de tine
si ai plecat fara sa privesti inapoi
lasand pe timpul monoton
urma iubirii tale dureroase.
15 iulie 2007
____________________
Pictura de Viorel Lazarescu
____________________
______________________