■ GEORGE ANCA

 

SONETE PENTRU ALKYONI

                                       

I

 

rege Ceyx Alkyone

la oracol te imploă

nu te duce nu la proră

ia-o şi pe ea agone

te îneci află-n hipnone

alcioni din zei vă-nfloră

peste valuri auroră

zburătoarelor eone

 

pescăruşii nunţii horă

în plonjon pe fine zone

albatroşi în diasporă

cu îmbrăţişări cazone

aripile anemone

ori oracolului clone

 

II

 

ce soartă pe regele peregrin

singur pe drum de oracol pornin’

cum îşi ferise regina că nu

o ia în călătorie acu

ea să apuce uscatul conjură

el în corabie dor îndură

se pune furtuna părintele

luceafăr nu-i ştie mormintele

 

eol socrul său citiţi Ovidiu

în pana albatrosului iridiu

lungita lor metamorfoză-n zbor

revălureşte strop corpurilor

ratăm privirea colţului fecior

şi câinele ne latră muritor

 

III

 

tu care zbori peste pădure

lăsând şi ţărm şi mare celorlalţ’

n-oi povesti din aripi ture-vure

un câine negru oilor de smalţ

altul mă paşte scos din ture

umbrindu-se picioarelor de psalţ

ce-au mai rămas persoanei mele fure

cum goana vântului la ţintă ‘nalţ

 

crăpaţi de biciclistul bronzului

ne vălureşte o incintă

că nici în foamea bonzului

ori Mila ori statuia şintă

nu ne-ar deschide onzului

burta plecatului să mintă

 

 

 

IV

 

sonete coruri contrapunct

şopârle indiene

accent alkyonard jazz

dacă nu suni dacă radio

fie-vă wa-wa

sfânta Maria

ziua Indiei

drac hăruit

 

fiu pescăruşului

cehovian ce haz

ce râcă pe naţie

pietroaie înaripate

păsări cuibărite

în capul meu

 

V

 

frunzişul secetei foşnit de val

în cruce ochii alkyonilor

ne-om cantona secătuirea în aval

de traversarea faraonilor

metamorfoză ruptul nupţial

din cântecul nălţat eonilor

chiar şi de noi de ieri la mal

să văd da parcă sturionilor

 

însingurată aripă te-ntorni

perechii amuţite de furtună

doar valuri spumele pe corni

o muzică în ardere de rună

cu toate dorurile dorne dorni

aceeaşi muzică în foc de rună

 

VI

 

împinşi în locuinţe de fereşti

tractorul fumul vi-l presară

vapoarele pe coşuri să trăieşti

şi nici la revedere-aseară

în cale cui nisipurilor veşti

halucinaţii nici pe sfoară

în moţăială de poveşti danteşti

la pajeră dumitriară

 

pe noi dacă hello la chit

la-ntoacerea pe burtă din înot

penelul de-un victorios albit

ni s-o plăti cu pânză de Corot

ca-n Eminescu din Ovid şi brit

umbrarul desfăcutului tarot

 

VII

 

ţine-mă ţintă-mă

păsări în spaimă

rămânere în

haosul tăcerii

din ce în ce mai fulguit

aer pe apă şi pământ

ferestruite eros

în vârful fluierelor

 

cât de aproape de valuri

doamnei floare rochiţa

destrăbălate zboruri

în misterul curtoaziei

fluturând metamorfoză

se fac iar oameni alkyonii

 

VIII

 

dup-aia tocmai am povesti

şi taci una eliadiană

Dan Botta pe toacă erai aci

mă mai bronzez unică mană

de întâmplare pasăre privii

eol învârtoşat ţi-e hrană

de tată-n egeice-mpărăţii

alkyone fata noastră nană

 

intram în apă m-ieşeam din piele

plecaţi înecându-mă oleacă

în paza pământeştilor vele

nu pot uita câinele iacă

din mine în val şi vâlcele

în buruiană mozacă

 

IX

 

aripi origami

ciocul de onor

ghearele-n Miami

pântecul vapor

pupa ciugulea-mi

închipat gripsor

mama cu Adamii

tata-ntr-un oror

 

rade-ne şi fulgii

în Coromandel

razele divulgi-i

din luceferel

fata mamei Fulgii

şi-a lui Jundandel

 

X

 

mi-am caşerat cu sprite foiţa

metamorfoza-n proză seacă

piaza poveştii Joimăriţa

poet în Euxin se-neacă

sub avion afioniţa

copilul popa not neneacă

picioare obădate spiţa

romanul nevăzut de dacă

 

drac onto riduri vers şi val în vals

necititorului tot pace

în mrejele de aripă ce sal’s

îmi vor cunoaşte taina trace

de-a contempla tabloul lui Franz Halls

ori omorându-l pe Orfeu  ce zace

în Lesbos Bilitis balans pe bals

 

XI

 

pe verso de vers agapa

sinucisei păsări pas

ochi de urs îţi sună apa

neamule la parastas

sieşi pară rac la papa

ăl din străni iconostas

aripi muntele şi groapa

la Georgescu Deafras

 

lung schimbat pe nepitar

inventat alkyonar

buzinschian sântimbrenar

hai sufix la Teoctist

lamuri hamuri cruci de şist

rimatul totuşi netrist

 

XII

 

rege năieri se înecară

neieri epitalamion senect

azi stolurile nunta zboară

pe marea cu nisipul dialect

tribala labă gheară tiara ară

reginei nevăzute stup respect

ne fâlfâim pasăre fiară

de-a secta şapte anului bisect

 

trans în persoană asper interregn

acestea le privesc neştiutor

copiii dubli aripează segn

florile vântului îngerilor

visându-mă a ţine minte degn

de floarea soarelui semănător

 

XIII

 

nici vorbă de durere dor în mări

zugravele mişcării forme

de ele ne izbim avatarări

metamorfoze ovidorme

zburătăcite zodii acătări

e vid şi evidenţa mor me-

dalii Dali Daedalion sărări

din coşuri azvârlind şaorme

 

câinelui umbră pescari uşi

aurorarilor de zori sanscriţi

s-ar bucura prea mulţii bruşi

să plouă mâinele neînrăiţi

îndureratul mitului că nu-şi

aduce-aminte morţii mi-ţi

 

XIV

 

aştepţi singurătate val nisip

aripile împachetate fest

nu ştii de unde bate vântul zip

te duci la fraţi şi la surori în vest

mai mult fost sud pereche la un chip

priveşte fix o barcă din arest

verifică-n balada lui Kuldip

ce spartă nuntă până-n Budapest

 

de supărarea vremii numai lună

pe pânză cercuri alkyoni vâlvoi

migdala penelor s-a strâns alună

ochii închişi în mâine rosul roi

de-o viaţă nu v-am mai plătit arvună

ca pentru judecata de apoi

 

XV

 

săgeţi în via roată obădată

nu potopi-n război Daedalion

doi gemeni din doi zei o fată

venind din faţă ar mai naşte non

nici cu Diana nu s-ar pune lată

să te arunci din promontorion

te-ngroapă Ceyx când Peleu îi cată

sălaş ucis-a frăţior dodon

 

tu vei muri în drumul spre oracol

te-o plânge Alkyone metamorf

din oameni vă alegeţi alt miracol

Eura lui Buzzatti fără Orf

Tracula valuri muntelui spectacol

Şi rimele puţine-n viaţă n-or f’

 

XVI

 

ce-ţi trebuia lăsând soţie

s-apuci pe ale sorţii unde

ce te ruga şi ea să vie

iubind-o n-o luai neunde

din voi să nu se nască vie

călătorinda Kunigunde

luceafărul să o înfie

sus păsăret la ouă funde

 

‘necându-te pe nume o strigai

de-au auzit despărţitorii

şi ea să te viseze-acasă hai

ci la trezire numai morţii zorii

fă-mă o pasăre să zbor încai

prin umbrele ondulatorii

 

XVII

 

tăierea fratelui zidească

la mozaic ori la moschee

priveliştea iar medeească

de nu născuse fii de zee

cum şi-i murise gelozească 

la-ntors la crimă eteree

şi voi o sărutaţi pe mască

în ruga prinderii egee

 

adjectivăm nesoarele sub nor

la o tristeţe amfora de-i grea

sintaxa ritmului învechitor

perechea alkyonilor bătea

şi chiar pierdut arhaic meteor

cui mă închin mi-e frig că ba

 

XVIII

 

Eol părinte Alkyonei zvântă

cu valurile suflul ginere

Ceyx văzu din Lucifer pământă

a tatălui aminte ţinere

îndrăgositul cuplu se desmântă

şi cerul cine să-l incinere

prin norii zarea de-nmormântă

în chiotele voicii tinere

 

din stea şi vânt regi de pământ în vii

zburând ne recunoaştem alkyoni

nepovestindu-ne copilării

visând la hălcile de sturioni

mai bate vântul nu ne întreţii

din aripile răsărind eoni

 

XIX

 

murise regele de se preschimbă

azi păsările i se frâng pe tron

din partea Alkyonei pe o limbă

nemaivorbită sieşi Kogaion

da doamne fă-ne ţie nimbă

aceloraşi penumbre etalon

în linişte cum ne îndrimbă

aricii din Cirene sauron

 

stăm aripi de sonete pentru

salvaţii alkyoni din rupţi amanţi

ne depărtăm tăindu-ne de centru

amnezici de mişcăm iar coribanţi

ăştia bătrâni feriţi de tânăr ventru

în ciocuri peşte în ocean infanţi

 

XX

 

mă rog lui dumnezeu litera

s-o zboare  s-o sculpteze

nu schimb tema ovidiană

rege regină în păsări

aer întrupat aură

cu pacea băiatul mare

al astrului zorilor

în iamb tragedia

 

mă gândesc şi la cunoştinţe

argo de neînecat

îmbrăţişare pe

faleză cu Vigeland

pene unicat

amor pe mare pe uscat

 

XXI

 

tu Alkyone eu Ceyx

nici mort nici pasăre

nu mai dansăm flamenco

ne scriem sonete

ne trezim cu aripi

te iscălesc pe nisip

nevăzându-te

când conversăm

 

voi nu vă veţi despărţi

că merge regele la oracol

împreună metamorfoza

tată după nor luceafăr

deschideţi gura

vorbiţi în getică

 

XXII

 

am căutat în stol în roi în rai

pasărea câinelui pe satelit

ocol şiroi sub nori arar arai

de nu dădeam de cin volubilit

hei cor de pescăruşi trai pe vătrai

lungitei cuminţenii de falit

în barbiene liruri lirurai

neplacă-vă ce v-am înşiruit

 

numai că frigul din popor marin

pe seceta sclavie canaan

s-o-ntoarce-n somnul de pascal blajin

avem păreri neveste clan în lan

bojdeuca pasată zar de chin

nu mai întineri Aldebaran