NOUL ORFEU * antologie de poezie română de azi

■ SMARANDA LIVESCU:,,Din demultul de acum…”

Din demultul de acum … 20 de ani si mai bine

Timp cu Hieroglife

“Inchipuieste-ti, Celine,

ca am cunoscut …”

marturii ale gustului acelei clipe,

unica,

talia stiintific incadrata a sotului,

conversatia constiincioasa la sfirsit de strazi,

cite rude imposibil de prevazut

si

Repaosul, timp cu hieroglife iluzorii

Cind in Cartierul Latin

Proust imi recitea poemele.

Amurg

Vara s-a dus

Orga de-aripi calatoare

Si tu, iubitul meu …

Singele-mi pare prea strimt pentru trup

O stea moare lung

Ca un strigat de lup

Amurgul ma plinge in asteptare

Scrisoare I

Ochi sub furtuna de zei calatori

Arcuiesc lacrimi si le indeamna

Pina in coltul gurii unde, capcana,

Buzele tale astept sa ma piarda

Scrisoare II

Nu stiu sa iti spun vorbe noi.

Eu sint aceeasi linga minele meu.

Locuim bine impreuna.

Siguranta cind arde o inlocuim amindoi

Bijbiind intunericul pe muchiile sale.

Lumina ne face demni,

Stirile ma cutreiera o zi

Si in noapte

Dieta Bardot imi inchide apetitul

Plimbarii sub invinse, neantice ploi.

Nu stiu sa iti spun vorbe noi.

Poate miine.

Stol de fluturi

Inceputul noptii – ramura in salbaticii

Respiratia ta, calda magie

Inchipuindu-ma Fata Morgana

Si cruciadele fratelui, plecat in lupta

cu anii acelor femei

inselate …

Inceput de noapte, bratele mele …

Un ciine turbat a muscat:

Era batrin, nu m-a zarit prea bine.

Coltii lui au gasit

intr-un stol de fluturi

inima mea.

Deasupra orasului, o ultima ploaie

Cladeste sidef pe guri de canal …

Si mai aproape de era noastra ……

In locul meu, fiului

Plec ca si cum

Dintr-un vechi drum

O piatra isi lasa imprenata inima

Sub pasi stratificati

De ere sentimentale.

Miine, dupa ploaie

Stele vor arde in locul meu

Lutul unui gasit Dumnezeu.

Case vor impodobi dimineti

Oglindindu-ma in urmele tale.

Eu plec ca si cum

Citit de aer, intr-o strafulgerare,

Un vechi intelept pergament dispare.

Si iata, aceasta-i intelepciunea fiului.

Intoarcere

Amintirea copilariei

In umbra genelor tese

Materie incandescenta – lacrima

Netrecatoare

Ca marea in spirala cochiliei,

La fel de curata ca sinul

Mamei

La fel de nebanuita

Ca respiratia lunii

Pe somnul fiului meu.

Atita liniste!

Naufragiu de Noiembrie

Cind catre tine noaptea cu palma o aplec

Numai pe dune, iata, se face tot mai vara

Iar muntele de fildes, cascada, imi strecoara

In soapta la ureche

Gramezi de pulberi albe.

Acolo, intre timpuri, stau Fetele Morgane

Dcescintege pagine cu sunete liane

Si-mi apara-n nesomnuri

Pierdutul labirint.

Se face tot mai vara pe dune

Eu va mint.

Neverosimil, cu dragoste

Tinara,

Paream auzind roua inaintea zilei

Spre ocean,

Un bocet incendiator de timple,

Apoi tristul bunic

Si risipirea Bunei in lumini,

Inventarul nostru

Pirogravat pe vena timpului.

Malul, cu pietre cineva imi hranea ;

Tinara, paream

Ca si cum lebede incepeau

Albastru, spre ocean,

Strofa reversibilei tale iubiri

Cu neintoarcere continua,

Oglinzi … tacind.

Vise la Marea Moarta

De saptamini chem scribii.

Vreau sa –ti darui

Cuvintele mele, de dragoste,

Tiparite pe degetele lor

Din lemn de chiparos.

Excelent intuneric cu fisuri

In care mesajele cotidiene se strecoara

Asemeni fetei mari prin virste inutile,

Obedienta ma aduce-amurg-

Catre sunetul inimii tale.

De saptamini inchei pact de lumina si intunecimi

Cu tine, planeta de tinar

Si semnez in lemn de chiparos

Prin toate poemele mele

Nespuse.

TrackBack URI

Blog la WordPress.com.